ZONA ZERO

Viitor cu vânt sau soare, mă bazez pe proiectare!

Reading Time: 7 minutes

Punerea pe hârtie a obiectivelor personale, analizarea lor în perspectivă și plănuirea pas cu pas a acțiunilor prin care îți poți îndeplini visurile sunt esențiale pentru reușita în orice domeniu. Dacă stau bine să mă gândesc, totul seamănă cu planurile de construcție ale unei case, ale căror taine le poți dezlega în întregime doar folosindu-te de un dicționar de arhitectură.

Ei bine, și la baza structurării viitorului tău stau termeni specifici, demni de luat în seamă: sustenabilitate, criterii de realizare a obiectivelor, raport calitate-preț, eficiență, obiectivitate, impact asupra mediului. Pentru că viitorul tău ESTE „casa” în care vei trăi, și trebuie construit conform normelor dorite de tine și acceptate de cei din jur.

Și este important să visezi, să îți faci planuri, să nu trăiești doar pentru ziua de astăzi. Este important să pui în mișcare proiecte stabile bazate pe idei sustenabile, care să rămână în urma ta pentru generațiile viitoare. Dar cel mai important este ca orice vis pe care-l ai să integreze și conceptul de „awareness”, de conștiință socială și de respect pentru semenii noștri, pentru mediul în care trăim, pentru pământ și pentru toate resursele pe care ni le oferă încă din cele mai vechi timpuri. La fel ca o casă activă, toate elementele viitorului tău trebuie să producă mai mult decât consumă, cu pierderi aproape de zero, să folosească resursele inteligent și să nu creeze prejudicii mediului înconjurător sau comunității.

Astfel, atunci când îmi plănuiesc viitorul, orice ar însemna asta, nu mă gândesc doar la mine. Suntem interconectați la un nivel mult mai mare decât ne dăm seama, iar acest lucru iese în evidență tot mai mult, pe zi ce trece. Iau mereu în calcul partenerul, familia, vecinii, comunitatea, și fac tot posibilul ca lucrurile pe care le construiesc să nu afecteze oamenii din jur și mediul în care trăim.

CASA MEA PE HÂRTIE

La mine, totul a început mereu cu un pix și o foaie, sau, mai nou, cu o tastatură și un document în Word. Dar nu fără prima sclipire de moment, într-un moment de relaxare, când mintea este liberă să umble haihui și să vină cu idei mărețe. Toate planurile mele au început cu acea sămânță de „ce-ar fi dacă?” și au continuat în șiruri nesfârșite de litere pe hârtii ce abia așteptau să-mi asculte gândurile.

Sunt omul listelor și al ideilor scrise, așa am fost mereu. Când am început renovarea casei, am făcut tacticos lista cu zonele care trebuie renovate, am căutat cele mai bune soluții pentru fiecare, apelând la articole scrise din domeniu și la specialiști, și am trecut totul prin filtrul meșterului nostru bun la toate care ne ajută să ne punem casa la punct încet-încet. După ce am stabilit ce se poate face și ce nu, am trecut mai departe, înlocuind o idee de nerealizat cu una fezabilă, și tot așa.

Am făcut apoi încă o listă, de data aceasta cu materialele necesare, adăugând o marjă de eroare—pentru că, nu-i așa, socoteala de-acasă nu se potrivește întocmai cu cea din târg. Am verificat prețurile materialelor la diverși furnizori, alegându-i pe cei ce ne ofereau cele mai bune prețuri, dar am optat și pentru livrare la domiciliu și posibilitatea de a folosi un card de cumpărături în rate.

Am măsurat, am analizat unghiuri, am ales mobilă, gresie și faianță, am discutat despre rezistența în timp a renovărilor ce urmau să fie făcute și a materialelor folosite. Am luat în calcul tot ce poate merge prost și am fost pregătită pentru toate scenariile. Și asta fac în continuare, pe măsură ce lucrez la amenajarea casei dorite: planific, fac liste, cercetez, aștern pe hârtie posibilități, pentru ca apoi să le iau prin eliminare, în funcție de ce-mi oferă fiecare.

PLANURI DE CARIERĂ

În carieră, lucrurile n-au fost chiar atât de simple, și am ajuns să fac cu totul altceva decât ce mi-aș fi imaginat. Dar îmi place, și am fost autodidactă în tot ceea ce ține de meseria mea actuală. Când am decis să-mi schimb cursul vieții a trebuit să o iau de la zero, căutând cele mai accesibile cursuri online și încercând să învăț totul prin practică. Mi-am setat obiective pe care să le ating într-un timp prestabilit, mi-am calculat orele atribuite reprofilării astfel încât să nu îmi afecteze activitatea de atunci, și totul a mers nesperat de bine.

Acum sunt pe un drum drept, clădit tronson cu tronson cu propriile mâini, și mă îndrept cu eficiență sporită spre noi culmi pe care îmi doresc să le cuceresc! Iar una dintre ele este specializarea în pictură decorativă, un domeniu extrem de drag mie, dar în care nu am avut ocazia să excelez. Talentul este încă acolo—mi-l aminteam din anii de liceu, și, bineînțeles, primul pas a fost să iau pensula în mână și să îl trezesc la viață. Și am reușit! Este ca mersul pe bicicletă: odată ce ai fost un prieten al formelor și al culorilor, acestea nu te vor părăsi niciodată. Și cât mă bucur să le reprimesc în viața mea, înjumătățind cu drag timpul petrecut la calculator, timp ce este deja cu mult peste limita dorită.

După testarea noilor mele abilități „dezgropate” pe nepusă masă, mi-am alocat timpul necesar pentru a alege un stil de pictură decorativă spre care să mă îndrept, și am decis că pictura în puncte este la mare căutare. Modelele sunt spectaculoase, și le pot realiza pe o multitudine de suprafețe, de la piele și pânză de pictură, până la ceramică și carton.

Entuziasmul în ceea ce privește acest proiect este debordant, dar nu m-am lăsat dusă de val, și am continuat conform planului. Așadar, am descoperit care ar fi cele mai potrivite ustensile pentru realizarea micilor mele comori; am aflat din surse sigure, urmărind artiști cu vechime în domeniu, care sunt cele mai bune vopsele și pentru ce suprafață se pretează fiecare, și mi-am făcut un necesar.

Cu lista în mână, m-am aventurat online pentru a găsi o platformă de retail care să îmi ofere toate produsele de care am nevoie, și am reușit să îmi achiziționez toate cele necesare profitând de ofertele de nerefuzat din două magazine online: unul de materiale de pictură, altul de ceramică.

Vedeți voi, pe mine m-a ajutat extrem de mult experiența celor din domeniu, și pot spune cu mâna pe inimă că fără informațiile descoperite pe paginile lor, probabil ar mai fi trecut ceva timp până când aș fi găsit cea mai bună vopsea pentru ceramică, pensula potrivită sau setul de punctatoare cel mai eficient. Tocmai de aceea, trebuie să „îți faci temele”, cum s-ar spune, înainte de a demara orice proiect. Nu știi niciodată cât de departe te poate propulsa o oră de cercetare amănunțită a subiectului!

DIN OFFLINE ÎN ONLINE

Și acest blog a apărut tot după ce am pus cap la cap, în amănunt, proiectul „Inefabil”. Era la stadiu de vis de foarte mult timp, dar am știut mereu că îl voi realiza. Mi-era prea drag și reprezenta o partea prea mare din mine ca să-l las undeva, în colțul acela unde visurile merg să se stingă.

Și uite-așa, într-o primăvară am scris un eseu scurt pentru un concurs, pe care l-am și câștigat, de altfel, și mai multe persoane care nu știau despre acest aspect al vieții mele m-au încurajat să merg mai departe. Atunci mi-am zis că e momentul potrivit ca „Inefabil” să treacă din offline în online, din zecile de caiete și carnețele, în pixeli frumos ordonați.

Mi-am cumpărat domeniul, am găsit o găzduire stabilă și am ales o temă perfectă pentru ce aveam eu în minte. M-am jucat cu schema de culori câteva zile bune până când am rămas la cea de acum, și mi-a luat o săptămână să găsesc fonturile și imaginile potrivite. Am început să îl populez cu recenzii de carte, idei răzlețe, poezii și proză, și nu am renunțat la el, chiar dacă unele perioade au fost nefaste și nu mă îndemnau la scris.

Încă am planuri mari pentru micul meu blog, și mi le rearanjez constant în minte până în momentul în care vor prinde glas. Și știu că se vor materializa exact așa cum trebuie, cu multă muncă și dedicare din partea mea, după un set de pași bine stabiliți.

FAMILIA – TO PLAN OR NOT TO PLAN?

Ajungând la subiectul sensibil al familiei, trebuie să mărturisesc: DA, și aici îmi fac planuri constant, și rar mă abat de la ele. Poate este lipsită de romantism ideea de a plănui în detaliu venirea pe lume a primului copil, dar din considerente sociale, financiare și emoționale, sunt absolut convinsă că aceasta este soluția potrivită pentru noi în momentul de față.

Atât eu, cât și partenerul trebuie să fim pregătiți pentru cea mai mare responsabilitate a vieții noastre atunci când ea va apărea în brațele noastre. Este important să îi putem oferi un mediu sigur și plin de iubire în care să se dezvolte, o atmosferă caldă și un cadru de viață armonios din toate punctele de vedere.

Trăim vremuri tulburi, și cred cu tărie că totul trebuie făcut cu capul pe umeri, cu ochii larg deschiși și cu măcar o parte din posibilele scenarii deja asumate. Pentru că viitorul este mereu incert, și lucrurile se pot schimba peste noapte, iar noi trebuie să fim cât de cât pregătiți pentru asta. Tocmai de aceea, planurile bine puse la punct ne conferă acel simț de stabilitate de care avem nevoie atunci când un pilon important din viața noastră începe să se clatine.

Pentru că nu ai locui niciodată într-o casă care nu a luat nota 10 în ceea ce privește toate normele de siguranță, nu-i așa? Nici nu ți-ai cumpăra ceva fără o garanție că rezistă uzurii X luni sau ani, în funcție de produs.

Iar cea mai predispusă la „uzură” este, bineînțeles, viața însăși și tot ce înseamnă ea, cu tot cu rutina sa zilnică, cu schimbările și riscurile profesionale pe care ni le asumăm pentru a ne fi mai bine, cu toate precauțiile pe care ni le luăm pentru a contracara orice aspect imprevizibil ce poate tulbura acest echilibru fragil al mediului în care ne ducem existența. Dar tocmai aceste lucruri conferă o frumusețe nemaipomenită vieții fiecăruia dintre noi!

Neprevăzutul are și părțile lui bune. Neprevăzutul îndeamnă la schimbare, în noi și în ceilalți, o schimbare benefică pe care mereu am întâmpinat-o cu brațele deschise. Pentru că la sfârșitul fiecărei furtuni așteaptă un curcubeu. Sau două. La fel cum, la sfârșitul fiecărei crize, fie ea de ordin social, economic, medical sau emoțional, există un nou TU, mai bun, mai pregătit, mai experimentat. Poate mai empatic și mai înțelegător. Dar incontestabil, mai puternic.

Nimic nu te dărâmă dacă ai încredere în tine și în ceea ce-ți rezervă viitorul, dar trebuie să îți canalizezi o mare parte din energie spre a face lucrurile bine. Trebuie să te concentrezi pe creșterea personală și profesională. Numai așa vom avea parte de comunități înfloritoare, de sisteme sociale bine organizate și de oameni capabili să le transforme în variante tot mai eficiente. Numai așa vom reuși să depășim obstacolele ce ne așteaptă: privind în față, încrezători în forțele proprii, și uniți în tot ceea ce contează.

Nu lăsa ca sita timpului să cearnă ce-a mai rămas din visurile și planurile tale de viitor. Pune-ți la punct fiecare proiect, și începe azi. Un prim pas mic poate duce departe!

aia proiect logo

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020, sponsor Activehouse.ro și AIA Proiect.

*Surse foto: AIA Proiect & arhiva personală.

Te-ar putea interesa

Urmărește discuția
Notificări
guest
1 Comment
cel mai vechi
cel mai nou
Inline Feedbacks
View all comments
trackback
Proba 9. Tu cum îți proiectezi viitorul?
4 ani

[…] Viitor cu vânt sau soare, mă bazez pe proiectare! […]