Cuprins
Scrisă într-un stil pur nipon, Memoriile unui motan călător (The Traveling Cat Chronicles) este o mică bijuterie plină de suflet.
Aparent prezentând un fir al acțiunii simplu, fără răsturnări de situație sau surprize, Hiro Arikawa reușește să ridice încet, fără grabă, un tsunami al tumultului interior, un cumul de simțiri ale omului împărtășite cu al său companion pisicesc.
Recenzie „Memoriile unui motan călător”
Legătura dintre personajul principal și motanul vagabond de la colțul blocului începe timid, ambii testând terenul în ceea ce îl privește pe celălalt. Curând, însă, soarta ia o decizie importantă pentru ei, și ajung din străini cei mai buni prieteni. Nana, norocosul „Șapte”, se cuibărește în casa și în inima lui Satoru pentru totdeauna. Iar el îi va fi recunoscător mereu pentru asta.
Povestea lui Satoru este una dramatică, retrăită în timpul unui călătorii purificatoare cu popasuri la porțile oamenilor dragi din trecutul său. Nicio pisică din lume nu se gândește că va călători în lung și-n lat, între mare și munte, admirând alături de stăpânul său frumusețile țării de baștină. Dar iată că Nana ajunge să facă toate astea, și mai mult, astfel luând naștere „Memoriile unui motan călător”.
Prieteniile lui Satoru se extind și în lumea necuvântătoarelor, pisoiul cunoscând alți reprezentanți ai regnului animal pe drum. Și nu fără folos! În timp ce blănosul învață mai multe despre oameni și societatea în care trăiesc, despre alte ființe care viețuiesc pe pământ, despre sentimente umane și pisicești, Satoru își lasă câte puțin din greutatea purtată pe umeri în fiecare loc pe care-l vizitează, ajungând la destinație simțindu-se mai ușor, fără regrete, fără întrebări existențiale.
Scopul vizitelor îl veți afla singuri, precum și deznodământul acestora la capăt de drum. Nu știu cum vă va face pe voi cartea să vă simțiti, dar un lucru este sigur: veți afla ce înseamnă dragostea și loialitatea ce transcend granița dintre specii. Pentru mine a însemnat o mare de iarbă foșnitoare, sunetul valurilor sparte la mal, capătul curcubeului văzut împreună, îmbrățișări cu blăniță, mâncare gourmet cu fructe de mare pentru pisici, urechi nerăbdătoare să fie mângăiate, experiențe de bucurie pură împărțite la doi, legătura de neegalat dintre om și animal, grijă infinită, durerea pierderii celui mai bun prieten, liniștea de după furtună, și multe, multe altele.
În al cui piept bate o inimă mică la unison cu a ta? Sper că ai parte de asta. Sper că ești chiar ATÂT de bogat.
