Primii pași în blogging – Ce aș fi vrut să știu la început de blog

SuperBlog mi-a adus, pe lângă curajul de a încerca lucruri noi, și o mână de oameni care să mă motiveze. Leapșa de la Daniel despre începuturile mele ca blogger și ce mi-aș fi dorit să știu atunci mă pune într-o oarecare dificultate, dar haideți să vedem ce scoate la iveală!

DEBUTUL ÎN BLOGGING

Inefabil a apărut într-o seară de primăvară, când am decis să renunț la caiet și pix și să transpun în pixeli ceea ce scriam pe atunci. Nu l-am gândit ca pe un blog de recenzie carte încă de la început, dar a devenit asta în timp ce structuram categoriile. Am realizat că era ceea ce îmi trebuia atunci, și am pornit pe acel drum cu inima deschisă.

Trebuie să știți că mai avusesem un blog cu ceva vreme în urmă, un „loc de dat cu capul” dacă vreți să-i spuneți așa, numit „.” (da, punct) și creat pentru a face față unei despărțiri care a luat tot ce era mai bun din mine. Acolo chiar făceam blogging—bine, fără să am habar de conceptul de SEO în timpurile acelea. Dar aveam o comunitate drăguță, cu care interacționam frecvent, și mă ajuta să îmi expun gândurile, articolele, și creațiile în care-mi măcinam emoțiile.

Probabil pentru că asta se întâmpla într-o perioadă neagră pentru mine, am asociat cumva bloggingul cu emoțiile negative. Și am stat departe de acest aspect în primă instanță, rezumându-mă la recenzii de carte, poezii, și scurte creații ce mi se scurgeau din degete în miez de noapte.

CE AȘ FI VRUT SĂ ȘTIU CÂND MI-AM FĂCUT BLOG

Recomand tuturor bloggerilor la început de drum să ia în calcul și posibilitatea ca lucrurile să se schimbe în timp. Suntem într-o continuă dezvoltare ca oameni, și este normal să ne dorim să facem schimbări pe parcurs, în special atunci când apar oportunități de a crește.

LASĂ-ȚI LOC DE SCHIMBARE

Pentru mine, SuperBlog nu a fost o fereastră spre advertoriale, ci un nou început, un restart pentru blog și, implicit, pentru mine ca persoană. Am realizat că îmi place să scriu și despre alte lucruri, și că o voi face. Timp să am!

Mi-aș fi dorit să anticipez faptul că voi dori să scriu…ei bine, cam de toate pe blog, și să aleg o temă mai permisivă. Acum vreau să adaug alte categorii și nu le pot adăuga pe toate ca fiind principale, pentru că se vede aiurea; drept urmare, va trebui să apelez la un meniu dropdown care nu mă satisface 100%.

Da, știu, am posibilitatea de a-mi face pagină de la 0 pentru blog, dar zicala aceea cu cizmarul care umblă cu cizmele rupte e valabilă și aici!

EXPERIMENTEAZĂ

Teama mea de eșec s-a transpus cumva și în această părticică a vieții mele, chiar dacă scrisul ar trebui să te elibereze. Îmi era teamă să încerc lucruri noi, abordări noi, îmi era teamă să scriu despre ceva nou. Îmi puneam mii de întrebări. Cum va fi primit? Oare sunt destul de informată? Cam cât de tare aș da cu bățul în baltă dacă aș scrie ASTA? Oare sună prostesc? Și renunțam.

Flash news! Pe blogul tău poți scrie tot ce îți dorește inima, atât timp cât libertatea ta de exprimare se încadrează în limita bunului simț și nu calcă pe nimeni pe degetele de la picioare. Ce-i drept, câteodată există posibilitatea să atingi subiecte sensibile, dar trebuie să recunoaștem: nu-i poți mulțumi pe toți!

Știu că blogul ar trebuie să fie despre cititori, dar în primul rând este despre tine. Cel puțin în cazul meu, aceste articole, recenzii, poezii și tot ce regăsiți pe Inefabil, sunt o formă de a-mi controla demonii, de a regăsi frumosul în viața cotidiană, de a mă împinge pe mine însămi de la spate și de a face ALTCEVA.

NU O LUA PERSONAL

Îmi place să îmi spun părerea despre lucruri, evenimente, produse. Îmi place să împărtășesc noutăți care mă bucură, rețete care îmi satisfac papilele gustative, și sunt o „sfătoasă” de zile mari. Din păcate, nu am avut multe încercări de articole personale pentru simplul fapt că am realizat abia anul trecut că răutățile din online nu ar trebui să mă afecteze.

Există un trend de bullying printre comentatori care m-a dezgustat tot timpul, și nu am vrut să mă expun unor astfel de răutăți gratuite. Am văzut-o pe alte bloguri, și nu are limite—articol documentat sau pamflet, rețetă de zacuscă sau părere despre cizme de cauciuc, toate pot fi vizate de comentarii mai mult sau mai puțin acide. Desigur, îți asumi acest lucru atunci când postezi public ORICE. Dar fă-o în cunoștință de cauză, altfel s-ar putea să o iei puțin cam personal. Și nu merită.

Expune-ți punctul de vedere elegant, haios, sau cum vrei tu, și nu intra în polemici. Fiecare are dreptul la o părere. Până la urmă, tu ți-ai scris articolul și e timpul să treci mai departe. Dacă poți ajuta cu un reply constructiv comentacii binevoitori, bine. Dacă nu, carry on.

LUCREAZĂ LA SEO ÎNCĂ DE LA ÎNCEPUT

Last, but not least, să vorbim un pic despre SEO. Nu mi-am bătut capul prea tare pe această temă în ceea ce privește blogul, fiind în primul rând o resursă menită să rămână oarecum în umbră, cel mult cunoscut în comunitatea mea de iubitori de lectură.

Acestea fiind spuse, nu am acordat atenția cuvenită optimizării. Unii pași îi parcurgeam din reflex, reflex rămas de la textele SEO de produs pe care le scriu; dar cum un articol este o altă mâncare de pește, nu m-am deranjat prea mult să îmi optimizez conținutul până la capăt.

Acum trebuie să îmi găsesc timp să iau totul la mână din spate, și nu este o activitate care durează 5 minute. Delăsarea se plătește!

FII TU ÎNSUȚI

Însă cel mai bun sfat pe care l-aș da la început de drum, este să îți păstrezi autenticitatea. Desigur, vei împrumuta constant diferite abordări, vei culege idei din blogosferă pe care le vei adapta și vei scrie despre ele din propria experiență, dar este esențial să rămâi tu însuți în mijlocul a toate astea.

Cel mai important este să nu îți fie teamă să fii omul care ești. Încerc să mă transpun în online așa cum sunt în realitate, și să-mi aduc aminte să fac asta cu tot ceea ce scriu. În lumea de astăzi, ne lovim de o multitudine de paravane, de emoții contrafăcute, de idei furate 100%. Cu fiecare om care NU se află de acea parte a baricadei, am mai câștigat o mică luptă.

Fii tu însuți. Chiar dacă ți se pare că ești ușor caraghios. Chiar dacă ideile tale nu sunt populare. Chiar dacă majoritatea se îndreaptă în altă direcție. Nu știi niciodată pe cine poți ajuta cu scrierea ta, pe cine poți face să zâmbească într-o zi mohorâtă de luni, cu cine vei ajunge să te conectezi mai mult decât online. Nu știi niciodată ce comunitate îți vei crea în jurul blogului; cert este că vrei ca fiecare om să fie acolo pentru tine, nu pentru idei care nu te reprezintă.

Aș da leapșa mai departe nominal, dar majoritatea au scris deja despre acest subiect. Așadar, las tema free for all. Poate vă inspiră. Călătoriile în trecut aduc la suprafață lucruri pe care abia acum le realizezi despre tine :).